Inca este un mare oras unde se gaseste un muzeu de arheologie, unul dintre cele mai renumite muzee provinciale din Peru. Inca este centrul culturii lumii pre-columbiene si deschiderea spre Valea Nazca unde se gasesc mai multe ruine iar pamantul este pavat cu pietre ca odinioara. De departe punctul forte il constituie formele si liniile Nazca aflate la 22 km spre nord, acestea putand fi observate din aer si avand semnificatia unui calendar astronomic imens.
Trenuletul de munte urga gafaind prin defileul Anzilor. El urmeaza cursul vestitului rau Urubamba, cu ape inspumate, de culoarea argintului. rostogolindu-se violent printre stanci.
Drumul este greu accesibil, sugerand ca duce spre ceva secret, unde patrunde doar soarele. Se ajunge sus la 2300 m si, deodata, la baza unui versant, apar ca prin minune un complex de amfiteatre, case cu doua etaje, terase si scari taiate in stanca, cu gradini apeducte, bai si Templul Soarelui, cu cel mai vechi observator astronomic, reprezantat de un cadran solar pe podea.
Este orasul secret al incasilor, nestiut si necucerit de nimeni, inca invaluit in mister. Artera principala, ce strabate pe mijloc miraculosul oras are 150 de trepte. Zidul cu cele 3 ferestre este taiat in stanca, iar jos, daca privesti, este un abis inspaimantator. Corpurile preotilor erau mumificate, folosindu-se pentru uscare, un sistem de oglinzi, care amplificau temperatura.
Nici pana azi nu s-a rapuns pe deplin la intrebarea: cum au reusitincasii, care nu cunosteau roata, sa construiasca cu atata pricepere un oras intre doi versanti, pe o suprafata de 5 km patrati, la o inaltime de 2300 m.
Marile constructii, lucrate cu multa maiestrie, intre anii 1200 si 1500 exprima frumusete, armonie si maretie, indemnand la meditatie asupra conceptiei arhitecturale a incasilor.
Sunt de admirat turnul semicercular si cladirile din jurul lui, ca un cuartal regal, cartierul intelectualilor si al mestesugarilor, foaimosul ceas solar indicand nordul geografic, finetea slefuirii si inbinarii blocurilor de piatra cantarin fiecare 20 de tone, fara mortar, incat abia poti introduce intre ele varful unui ac.
Arheologii spun ca intregul oras a fost construit numai cu bratele, folosind unelte din piatra, blocurile fiind lustruite cu nisip fin din raul Urubamba si cu sucul coroziv a unei plande din zona.
Acesta este orasuk secret al incasilor: o transformare uimitoare a unei stanci intr-o opera arhitecturala nemaivazuta pana azi in lume.
Drumul Inca si Manchu Picchu
Patru secole au fost necesare pentru descoperirea unei fantastice fortarete ascunse printre piscurile de 4000 de metri ale anzilor peruvieni. Nu i se cunoaste adevaratul nume, ce destinatie avea si de ce a fost parasita de bastinasi in secolul XVI, fara a fi atacata de conchistadori. A scapat neobservata de europeni pana in secolul XX, cand a primit si numele de Machu Pichu. In secolul XII, enigmatica populatie ce-si spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriul in nordul si vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridionala a continentului - nu se stie nici acum cu precizie de unde. La fel de razboinici si necrutatori ca aztecii, incasii au supus nu mai putin de 500 de alte etnii amerindiene. Nu s-au impus prin cultura (nu cunosteau nici o scriere), ci printr-o temeinica, chiar spartana organizare social-legislativa. Dar, mai presus de toate, aveau "obsesia" constructiilor de drumuri pavate si de cetati-fortarete (inclusiv in jungla) menite sa reziste vesnic in fata oricaui inamic. Capitala incasilor, Cuzco, era -arhitectural- comparabila cu Roma cezarilor. Dar la numai 130 de kilometri de Cuzco, printre crestele andine, se afla cetatea Machu Pichu. Gasita abia in 1911, aceasta citadela a fost conceputa ca un labirint citadin inexplicabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate si totul a fost durat in patra: terase, fotificatii, palate regale, locuinte simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, caramizi, piete si un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principala, porumbul. Totul se incadreaza intr-un plan urbanistic aparent "intortocheat", menit sa deruteze eventualii invadatori. Este un unicat arhitectural impresionant si abia fotografiile facute din avion i-au pus in evidenta toate insusirile. De fapt, ceea ce ii frapeaza cel mai mult pe cercetatorii istoriei amerindienilor este incredibila coincidenta dintre opera mitica a lui Dedal ("inginerul" care a construit Labirintul de incarcerare a Minotaurului, sau, in alta varianta, palatul-labirint al regelui cretan Minos din Knossos).
