Curiozitati

Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumiti vulcani ai lumii si cel mai destructiv din istoria omenirii dupa eruptia din 1883. Este situat în Indonezia, în strâmtoarea Sunda, la 50 de km de coasta de vest a insulei Java si la 40 de km de insula Sumatra.

Cel mai probabil, cu mii de ani în urma, s-a format un munte cu forma conica, cu baza de aproximativ 6 km în diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul marii. Izvoare japoneze descriu o eruptie colosala a vulcanului Krakatau, care a avut loc în anul 416 î.Hr. (dupa unii cercetatori, a avut loc în 535 î.Hr.). Eruptia se estimeaza a fi fost o explozie care a echivalat cu detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Eruptia violenta a distrus muntele initial si a format o caldare submarina cu un diametru de 7 km. Patru zone ale acestui munte s-au ridicat la suprafata formând 4 insule mici: Sertung în nord-vest, Lang si Polish Hat (sau Panjang) în nord-est si Rakata în sud-est. Activitatea vulcanica din aceasta zona a ridicat la suprafata apei înca doua vârfuri, Poeboewetan (Pubuuetan) si Danan, care s-au unit cu Rakata si au format o insula - Krakatau - cu dimensiunea de 5 km latime si 9 km lungime. Piscurile erau aliniate în directia nord-sud, culmea Poeboewetan la nord si culmea Rakata în sudul insulei.

Cronologia activitatii vulcanice
Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, înca din 1680, cand s-au înregistrat câteva eruptii de intensitate medie, care au distrus întreaga vegetatie a insulei. A urmat catastrofala eruptie din 1883 care a dat nastere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare ca a fost cauzata de o mica fisura a bazinului magmatic în care a patruns apa rece, diferenta de temperatura provocând explozia.

Cronologia activitatii vulcanice

Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, înca din 1680, cand s-au înregistrat câteva eruptii de intensitate medie, care au distrus întreaga vegetatie a insulei. A urmat catastrofala eruptie din 1883 care a dat nastere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare ca a fost cauzata de o mica fisura a bazinului magmatic în care a patruns apa rece, diferenta de temperatura provocând explozia.

Eruptia din 1883 a vulcanului Krakatau
La 27 august 1883 s-a înregistrat cea mai catastrofala eruptie din istorie. Atât explozia, cât si cantitatea de materie aruncata în aer au depasit valorile înregistrate pâna atunci. La fel zgomotul detonatiei.

Semne premergatoare eruptiei au aparut la 20 mai în acelasi an, când vulcanul Poeboewetan din nordul insulei Rakata a iesit fum si cenusa, cu un jet de 11 km. Exploziile minore avau o frecvensa de 10 minute, iar marea erupsie a fost precedata si trei explozii mai mari. S-au înregistrat cutremure de pamânt de intensitate mica cu un an mai devreme.

La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locala 10 a.m.), când Krakatau a erupt prima data violent, jetul de cenusa avea o lungime de 27 de km. A doua zi, dimineata, au urmat alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat în aer doua treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenusa a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanta, în insula Rodriguez. Acest zgomot a fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamânt. În seara zilei de 27 august s-a mai înregistrat o explozie puternica, care a dus la surparea completa a partii nordice a insulei Rakata.

Magnitudinea eruptiei vulcanului Krakatau

Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie echivalenta cu 200 megatone de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea de-a treia, estimata la echivalentul a 150 de megatone de TNT. Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit si “colosal”. În comparatie, bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncata în aer a fost de aproximativ 125 km cubi.


Jetul de materie aruncata în atmosfera

Coloana de cenusa vulcanica a atins altitudinea de 80 km, a întunecat cerul de la ora 10 a.m. pâna a doua zi si a fost vazut atât la Singapore (680 km de Krakatau) cât si de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distansa de 6000 de km. Viteza jetului a fost de 650 m/s, micsorându-se odata cu sporul altitudini. 75 km cubi de magma au interactionat cu apa, vaporizând 75km cubi de apa. Gazul emanat a fost în mare parte dioxid de carbon si vapori de apa.

Ramasitele insulei

Înainte de eruptie, insula a avut o latime de 5 km si o lungime de 9 km. Dupa eruptie, doua treimi din insula au explodat, insulele Lang si Polish Hat au disparut. A ramas doar o treime din insula initiala. Aproximativ 23 km patrati din insula s-au scufundat. Au mai ramas câteva insulite care arata forma initiala a insulei.

Vulcanul detine recordul în toate efectele unei eruptii, roca aruncata în aer fiind de peste 20.000 metri cubi. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste patru ani. Când s-a înseninat, s-a observat ca cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau disparuse. În scurt timp, din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele Anak Krakatau (“copilul lui Krakatau”). Acest vulcan are actualmente o altitudine de 200 de metri.

Efectele
Cel mai destructiv a fost, însa, valul tsunami provocat de eruptie. Valul ajungea pâna la peste 40 de metri înaltime si se deplasa cu viteza foarte mare, maturând coasta de vest a insulei Java si coasta de sud-est a Sumatrei. Si-au pierdut viata 36.000 de oameni si au fost distruse 165 de sate. Valul tsunami a atins, dupa 12 ore, portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflat la o distanta de peste 6000 de kilometri. Praful vulcanic trimis în atmosfera a filtrat radiatiile solare, scazând anul urmator (1884) temperatura medie a globului cu 1,2° C. Trei luni dupa eruptie, fumul patruns în atmosfera a dat provocat în America efecte optice stranii la apusul soarelui, de mai multe ori lumea crezând ca aveau loc incendii de proportii. La trei ani dupa eruptie, fumul mai era perceptibil în atmosfera.

Intensitatea vulcanului a fost de 6 VEI (echivalentul a 200 de megatone de TNT, mai mare decât cea mai mare bomba facuta de om, Bomba Tsar de 50 de megatone).

În 1928, vulcanul Anak Krakatau si-a facut aparitia, creste în marime (momentan are 200 m), este foarte activ si imprevizibil.

Pe pamânt exista aproximativ 1300 de vulcani activi, majoritatea însa nu se pot vedea, deoarece sunt submarini. Numai aproximativ 500 sunt vizibili deasupra apei. Daca un vulcan nu a erupt în ultimii 10.000 de ani, este clasificat ca “vulcan adormit”, iar vulcanul care nu a erupt de peste 25.000 de mii de ani poate fi considerat “vulcan stins”.

Un caz similar este si al vulcanului "La Palma", care a intrat în atentia geologilor la jumatatea secolului trecut. Datele colectate arata ca urmatoarea eruptie va provoca prabu?irea în ocean a unei mase de roci de 500 km cubi, cântarind 500 de miliarde de tone. Eruptia va putea fi urmata de un tsunami gigantic. Potrivit lui Bill McGuire, directorul centrului de cercetari Benfield Grieg Hazard de la universitatea din Londra, valul ar putea fi înalt de sute de metri si s-ar putea deplasa cu viteza de 800 km pe ora: "Va fi afectat întregul Ocean Atlantic. Dupa ce va devasta insulele din împrejurimi, mega-tsunami va atinge într-o ora coasta de vest a Africii. În opt-noua ore, valuri de 20-50 de metri vor traversa aproape 7000 de kilometri si se vor napusti asupra Insulelor Caraibe si coastelor estice ale Statelor Unite si Canadei. Primul mare oras lovit va fi Boston, urmat de New York si de restul oraselor de pe tarm, pâna la Miami."

Specialistii din întreaga lume considera ca acum, dupa ce dezastrul din 2005 din Asia a demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami, omenirea trebuie sa ia în serios pericolul pe care-l prezinta vulcanul din La Pampa.

Acest text este preluat de pe situl Wikipedia si este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire în conditii identice