Curiozitati

Spre a atinge capatul nordic al axei terestre, exploratorii polari au folosit toate caile : marile libere, banchiza, aisbergurile în deriva, oceanul aerian. Faimosul Fram al deschizatorului de drumuri Fridtjot Nansen a navigat la sfîrsitul secolului trecut în deriva pe Oceanul glaciar boreal. Robert Edwin Peary, la începutul secolului al XX-lea, strabate desertul de gheata, purtat de sanii trase de cîini, mai apoi V. P. Cikalov, G. F. Baidukov si A. V. Beliakov - realizînd primul zbor transarctic din istoria aviatiei - au utilizat un avion bimotor, iar suedezii Auguste Andrée si Niels Strindberg au folosit un mongolfier; în încercarea sa, sfîrsita tragic, amiralul Nobile a zburat spre Polul Nord la bordul unui dirijabil, Italia…

Catre sfîrsitul deceniului sase al secolului al XX-lea, în aceeasi perspectiva se întocmeste un protect mult mai ambitios - pe masura deschiderii orizontului stiintific si a realizarilor de vîrf ale tehnicii zilelor noastre : jalonarea unui drum transaretic suboceanic, pe sub banchiza ce acopera de zeci de milenii Polul Boreal Aceasta misiune - o premiera mondiala absoluta - este încredintata echipajului atomic Nautilus, investit simbolic cu numele vehiculului ce l-a purtat pe capitanul Nemo, "Douazeci de mii de leghe sub mari". Submersibilul nuclear îsi începe cursa de marea catena Lomonosov - impunator lant muntos submarin ce se desfasoara pe o lungime de 1 000 km, înaltîndu-se la 3 000 m, iar în unele locuri chiar la 4 000 m deasupra depresiunilor terase ce coboara în trepte, dorsala Lomonosov - paradis al geologilor si geofizicienilor - constitule pentru echipajul submarinului doar un fugar spectacol. Programul de navigatie nu îngaduie statii prelungite de observatii Filmele realizate ce acest prilej confirma, în mare masura, hartile elaborate pe baza sondajelor sonice efectuate de expeditiile oceanografice ce s-au succedat în anii din urma în aceste regiuni : pe vaste portiuni, dorsala se prezinta ca o platforma relativ neteda, spalata parca vreme îndelungata de valuri. Nautilus strabate doar un infim segment din imensul lant de multi submarini ce se întinde între insula Ellesmer din duprinsul arhipelagului arctic canadian si insula Novosibirsk. Comandantul navei, William Anderson, priveste emotionat galetii si pietrisul raspîndit pe terase submarine : par depozite aluviale ? Cei ce-i vor urma, vor putea raspunde, desigur, acestor chestiuni. Ca si acelei arzatoare întrebari ce si-au pus-o multe genenratii de savanti : cele doua dorsale submarine, Lomonosov si Mendeleev, au facut cîndva parte din relieful uscatului ? În acest plan al discutiei s-au afirmat ipoteze interesante, esafodate pe observatii si conexiuni de date geologice, climatologice si chiar etnologice, susceptibile de a aprinde si de a întretine flacara imaginatiei stiintifice.

În Extremul nord- siberian - sustine, bunaoara, dr. N. F. Jirov - s-ar fi putut manifesta o clima mai putin aspra doar în cazul cînd Golfstreamul patrunzînd în bazinul arctic s-ar fi lovit de dorsalele mediane arctice aflate sub cerul liber si, întilnind acest obstacol, s-ar fi îndreptat spre tarmurile Taimirului. Curentul cald atlantic ar fi putut patrunde atît de departe în spatiul boreal, daca si-ar fi avut adunate apele într-un suvoi compact si nu s-ar fi desfacut în evantai linga tarmurile Europei de nord-vest, ca acum. Aceasta perspectiva nu poate fi acceptata decît daca amplul curent atlantic ar fi patruns în spatiile arctice prin strîmtoarea Danemarcei si în conditiile în care actualul prag Faroeor s-ar fi aflat deasuptra apelor marii.

În aceeasi ordine de idei, un expert în problemele geologiei arctice, I. I. Gakkel scria : " În anumite perioade, cînd legatura directa a bazinului arctic cu Atlanticul se întrerupea, ieseau la iveala, rasatind deasupra nivelului oceanului, nu numai pragul Nansen si bancul continental, ci si dorsala Lomonosov, daca nu în întregime, atunci într-o oarecare masura". Acelasi cercetator, determinînd vîrsta stratului sedimentar superior al dorsalei Mendeleev la 9 300_+ 180 ani - vîrsta ce corespunde cu începutul epocii postglaciare - ne conduce direct la ideea ca, în cauternar, catenele submarine se înaltau partial deasupra marii.

Exista si o serie de "documente vii" ce sustin cu pertinenta teza. Înca în primele timpuri ale perioadei glaciare, în regiunea marii arctice - releva E. F. Gurianov - s-au demarcat doua centre independente de formate a faunei amfipodice, prima în zona Marii Kara, secunda în zona Marii Ciukotsk, în dreptul coastelor continentului nord-american. Ce se constata însa azi? Speciile din zona Kara sînt raspîndite spre est numai pîna în partea de nord-vest a Marii Siberiei Rasaritene, în vreme ce speciile din zona Ciukotsk se gasesc numai în regiunile de nord-est ale spatiului marin respectiv. Obstacolul, situat în aria Marii Siberiei Rasaritene, a insulelor Novosibirsk si Vrangel, respectiv în regiunea dorsalei Lomonosov, a dainuit probabil timp mai îndelungat; el a disparut relativ recent, în perioada ce defineste optimul climat, care s-a încheiat în urma cu aproximativ 4 500- 5 000 ani.

Alte documente vii le constituie morsele ce traiesc în aceste spatii ale marii boreale, formînd doua mari grupuri care nu întra în contact unul cu altul. Gakkel sustine ca aceasta situatie, aparent surprinzatoare, s-a creat prin faptul ca dorsala aflata în emersie a constituit un obstacol între cele doua areale ce nu putea fi trecut. Studii ocenografice relativ recente - ele apartin anilor '60 - par sa confirme aceste teze. Cercetatorii americani R. S. Dietz si G. Shumwey, studiind geomorfologia bazinului arctic, releva ca "vîrful dorsalei a fost netezit prin actiunea fluxului, într-o perioada cînd nivelul marii se afla cu aproximativ 1 400 metri mai jos decît cota actuala".

Scufundarea muntilor s-a produs - presupun cercetatorii americani - într-o perioada geologica recenta. Cît de recenta ? În cuaternar, la începutul perioadei postglaciare, sustin unii cercetatori, ca D. G. Panov si E. F. Gurianova, care avanseaza ideea ca cele doua catene muntoase emerze în acelasi timp ar fi putut constitui o punte terestra pe care au mîgrat grupuri de vînatori nomazi din aria asiatica în nordul continentului american.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------