Curiozitati

Panama (Panama Canal = Canalul Panama), canalul de ecluze (Miraflores). Uneste oceanele Atlantic (Baia Limón din Marea Caraibilor ) si Pacific (Golful Panamá peste istmul cu acelasi nume din America Centrala istmica. Are 81,3 km lungime (locul 5 pe glob), 91 - 300 m latime, 12,5 m ad. min. Pe traseul lui se afla sase ecluze. Primele trei (Gatún) asigura ridicarea navelor care vin dinspre Atlantic la nivelul lacului Gatún, din centrul traseului, al carui nivel se afla cu 26 m deasupra celui al marii. Dupa ce trec prin sectorul de canal taiat în masivul Gulebra, navele coboara prin intermediul ecluzelor de la Pedro Miguel si Miraflores - aici se afla doua ecluze fiecare masurând 305 m lungime si 33,5 m latime. În zona ecluzelor navele sînt remorcate cu locomotive electrice. Traversarea canalului se face numai ziua si dureaza 7 - 8 ore. Canalul Panama reprezinta cea mai scurta cale maritima dintre Europa si Pacificul de Est. Prin canal trec anual în jur de 14 000 de nave, asigurând un trafic de cca 120 mil. t. Traficul de marfuri dinspre Atlantic (produse manufacturate, siderurgice, chimice, textile, etc.) spre Pacific este mai important decît în sens invers (lemn, minereuri, grîu s.a.). Canalul este însotit de o cale ferata si o sosea.
Ideea construirii unui canal în aceasta zona dateaza de la începutul sec. al XVI-lea, dupa ce conchistadorul spaniol Vasco Nunez de Balboa a descoperit, traversând istmul Panama, Oc. Pacific (29 septembrie 1513). Spania nu dorea insa, în acea vreme, realizarea unui asemenea canal care sa faciliteze accesul navelor straine spre coloniile ei. Problema realizarii canalului a fost reluata însa la mijlocul secolului trecut de catre americani si francezi.
Canalul a fost construit în perioada 1881 - 1914. Lucrarile au fost începute de Franta, cu executarea lor fiind însarcinat contele de Lesseps, cel care realizase Canalul de Suez. Dupa ce Compania înfiintata de acesta da faliment (1889), lucrarile sînt continuate de S. U. A. care în 1903 încheie un tratat de concesionare cu Republica Panama, iar în 1904 cumpara de la Franta drepturile, lucrarile executate si materialele folosite. Primul vas oceanic a trecut prin canal la 3 august 1914, iar deschiderea pentru navigatia comerciala a avut loc la 15 august 1914. Dupa al doilea razboi mondial, statul Panama reclama suveranitatea asupra zonei Canalului Panama (în afara de canalul propriu-zis, zona cuprinde si doua fîsii de teren de cîte 8 km latime de ambele parti ale acestuia), regociind cu S. U. A. tratatul din 1903. Tratativele se afla si astazi în curs de desfasurare.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Constructia canalului a reprezentat unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie întreprinse vreodata. A avut un impact enorm asupra navigatiei, deoarece navele nu mai trebuie sa treaca pe drumul periculos prin Trecerea Drake si Capul Horn în punctul cel mai sudic al Americii de Sud. O nava care pleaca New York catre San Francisco prin canal traverseaza 9 500 km, mult sub distanta de 22500 km pe care o presupunea ruta ocolitoare pe la Capul Horn.

Desi conceptul unui canal în Panama dateaza de la începutul secolului al XVI-lea, prima încercare de constructie a avut loc începând cu 1880 sub conducere franceza. Dupa ce aceasta încercare a esuat, lucrul a fost terminat în cele din urma de Statele Unite, si canalul s-a deschis în 1914. Constructia canalului, de o lungime de 77 km, a fost presarata de probleme, cum ar fi bolile (în special malaria si febra galbena), si enorme alunecari de teren. Se estimeaza ca la constructia canalului au murit pâna la 27 500 de muncitori.

De la deschidere, canalul a avut un succes enorm, si este în continuare un element indispensabil al navigatiei internationale. În fiecare an prin canal trec mai mult de 14 000 de nave, transportând mai mult de 20378 milioane de tone de marfa.

Canalul Panama face legatura între Golful Panama din cadrul Oceanului Pacific cu Marea Caraibelor si Oceanul Atlantic. Din cauza formei de S a istmului Panama, canalul pleaca din sud-est, din capatul dinspre Pacific, catre nord-vest, la capatul dinspre Atlantic; pentru a evita orice confuzie, autoritatile au clasificat tranzitul prin canal ca spre nord (din Pacific în Atlantic) si spre sud (din Atlantic în Pacific).

Prin canal pot trece vase, de la iahturi private mici pâna la nave comerciale destul de mari. Dimensiunea maxima a vaselor care pot folosi canalul este cunoscuta sub numele de Panamax; tot mai multe nave moderne depasesc aceasta limita, ele fiind cunoscute ca nave post-Panamax. O traversare obisnuita a canalului de o nava comerciala ia în jur de noua ore. 14 011 vase au trecut prin canal în 2005, cu o capacitate totala de 278,8 milioane tone, cu o medie de aproape 40 de vase pe zi.

Canalul e format din doua lacuri artificiale, câteva canale artificiale si trei seturi de ecluze. Un alt lac artificial, Lacul Alajuela, are rol de rezervor pentru canal. Dispunerea canalului, din punctul de vedere al unei nave care îl traverseaza din Pacific catre Atlantic, este cum urmeaza:

O schema a Canalului Panama, ilustrând secventa de ecluze si treceri. Datorita geografiei locale, principala directie de navigatie este catre nord-vest, însa directia în general din Pacific catre Atlantic este spre est.

De la începutul intrarii în canal, marcata cu balize, navele navigheaza 13,2 km pe canal, pâna la ecluzele Miraflores trecând pe sub Podul Americilor
Sistemul de ecluze cu doua trepte de la Miraflores, incluzând peretele de apropiere, are 1,7 km lungime, cu o diferenta totala de altitudine de 16,5 m la jumatatea mareei.
Lacul artificial Miraflores este urmatoarea etapa, de 1,7 km lungime, si aflat la 16,5 m deasupra nivelului marii
Ecluza Pedro Miguel, cu o singura treapta, are 1,4 km lungime, si ridica navele cu 9,5 m, pâna la nivelul principal al canalului.
Taietura Gaillard (Culebra taie 12,6 km prin istm, la o altitudine de 26 m, si trece pe sub Podul Centenar.
Râul Chagres (Río Chagres), un curs de apa natural, modificat prin constructia unui baraj al lacutului Gatún, curge catre vest circa 8,5 km, varsându-se în Lacul Gatun.
Lacul Gatun, un lac artificial format prin costruirea Barajului Gatun, duce navele pe o distanta de 24,2 km
Ecluzele Gatún, un set de ecluze în trei trepte, de 1,3456 km lungime, coboara navele înapoi la nivelul marii.
Un canal de 3,2 kilometri lungime reprezinta sectiunea premergatoare ecluzelor din partea atlantica
Golful Limón (Bahía Limón), un port natural urias, reprezinta un loc de acorare pentru unele nave aflate la intrarea în canal, si se întinde pe 8,7 kilometrei pâna la Oceanul Atlantic.

O nava comerciala tranzitând ecluzele Gatún catre nord este pozitionata cu atentie între camerele ecluzelor de locomotive. Lungimea totala de la canalul de intrarer în Pacific pâna la iesirea în Atlantic este ed 76,9 km. Cea mai mare diferenta de maree înspre Oceanul Pacific este de la +3.35 metri pâna la -3.20 metri; prin urmare, înaltimea câstigata la Miraflores variaza între 13,1 metri la flux si 19,7 la reflux. Diferenta de maree pe partea atlantica nu depaseste 60 tone . Nivelul normal al marii la capatul dinspre Pacific al canalului este în medie cu 20 cm mai înalt decât cel dinspre Atlantic.

Golful Limón, pe partea atlantica, este un loc de ancorare adapostit, protejat de un dig; totusi, spatiul din interiorul golfului nu mai este adecvat pentru numarul si dimensiunea navelor care folosesc canalul, si multe nave asteapta la ancora în afara golfului. Locul de ancorare în partea pacifica este deschis, desi este protejat de topografia închisa a Golfului Panama.

Acest text preluat de pe Wikipedia este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire în conditii identice

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------