Curiozitati

Sistemul de detectare si de interpretare a fluxului continuu de informatii provenite din mediul înconjurator cu care sunt înzestrate de natura vietuitoarele marii, sistem ce functioaneaza non-stop si cu o constanta putere de selectie, constituie un interesant domeniu de studii pentru zoologi si ciberneticieni, pentru fiziologi si bioacusticieni. Cât de receptiv si sensibil este acest sistem ne-o demonstreaza functiile sale multiple : el asigura receptarea si interpretarea mesajelor transmise de congeneri, permite interceptarea semnalelor difuzate de prada aflata în miscare, alerteaza cînd se apropie pradatorii, detecteaza o serie de alte surse potentiale de primejdii - obiective fixe, cum sunt recifurile ori constructiile submarine, sau obiecte în miscare : nave, submersibile, scufundatori ….

Incursiunile savantilor în universul sonor al Oceanului îsi vor extinde miine domeniile de explorare si vor dobândi noi experiente deschizatoare de orizonturi, prin aplicarea recentelor descoperiri ale technicienilor de la departamentul de electronica si stiinta computerilor al Universitatii Jiao Tong din Shanghai. Ei au conceput o modalitate inedita de a transforma semnalele acustice, indiferent de frecventa si intensitatea lor, în imagini holografice. Analizate de computer, aceste imagini ofera întreg ansamblul de date necesare pentru identificarea emitatorilor si exacta lor localizare.

Fata de radiolocatoarele ultrasonore unidimensionale folosite pâna în prezent - care necesitau traductori speciali încorporati în aparatul de receptie - noul sistem se împune printr-o serie de remarcabile performante : evita pierderile de enrgie si zgomotele implicate în procesul de traductie, furnizeaza o cantitate de informatii mult mai importanta, dat fiind faptul ca imaginea prelucrata este bidimensionala, si asigura o sensibilitate sporita a receptiei semnalelor acustice.

În afara codurilor sonore, oceanologii au identificat si existenta altor sisteme de receptie si întrepretare a informatiilor provenite din mediul ambiant, sisteme complexe ce functioneaza în diferite registre senzoriale.
În lungul si activul proces de adaptare la mediul ambiant, unele vietuitoare marine si-au dezvoltat simturi nonvizuale si nonauditive cu care pot detecta si interpreta informatiile necesare unei perfecte orientari în noaptea vesnica a abisurilor. Sînt informatii ce le semnaleaza prezenta în imprejurimi a prazii rîvnite, apropierea vrajmasilor sau a unor nave.

Pestii, buaoara, sunt înzesatrati cu un al saselea simt, mai eficient decît cel vizual, asigurat de catre un sistem de microreceptoare ultrasensibile dispuse pe plan longitudinal, de la cal la coada. Acest releu - numît de zoologi "linia laterala" - este format din numerosi "pori" care strabat pielea, orificiile aflindu-se în relatie cu canale subepidermice pline cu o substanta gelatinoasa. Datorita acestui biodispozitiv, sensibil la vibratiile de joasa frecventa determinate de deplasarea vietuitoarelor marine, pestii pot detecta variatiile de presiune ce se produc în mediul înconjurator, chiar daca sursa generatoare se afla la o mai mare departare.

Datorita "liniei laterale", care le permite sa detecteze undele de presiune, rechinii pot receptiona informatii despre ceea ce se petrece la sute si uneori chiar mii de metri departare. Performantele acestui sistem hîpersencibil sînt pe drept cuvînt extraordinare : vibratiile înregistrate pot atinge un ciclu p esecunda !

"Ma aflam, relateaza un scufundator, în imediata vecinatate a unui cârd de pesti, care se obisnuisera cu mine în prejma por. Înaintau nestingheriti, ca un nor argintiu. Apa era limpede. Nu se zarea nici un pradator. Deodata, cârdul a fost cuprins de o mare agitatie; a facut o volta fulgeratoare si s-a îndepartat în mare graba de îmbelsugatele pasuni submarine unde pestii se ospatasera netulburati pîna în acea clipa. Nedumerit, am privit în toate partile. Nimic. A mai trecut cîtva timp pîna a aparut pricina tulburarii : 3 rechini uriasi. care înaintau silentios spre mine. Undele de presiune provocate de înaintarea lor alertasera cirdul. " Linia laterala functionase prompt.

Anumiti pesti, dintre care au fost studiati calcanul, pestele-himera si unele specii de rechini, au exceptionala însusire de a detecta câmpurile electrice de diferite orifini ce se manifesta în apele marii. Acest atribut este datorat unui sistem de receptie special, a carui schema amînteste linia laterala. Pori dispersati la suprafata pielii din jurul capului se afla în legatura cu o serie de saculeti plini cu un fluid gelatinos, numite de zoologi ampulele lui Lorenzini. Ele au capacitatea de a detecta impulsurile electrice ce se manifesta în mediul exterior; sensibilitatea lor este atît de mare încît pot sesiza tensiuni electrice de o recime de milionime de volt.

Aceste electrodetectoare sunt în stare sa determine totodata si variatiile gradientului de salinitate al apelor ce le strabat - facultate ce a atras atentia cercetatorilor care îsi pun problema : nu cumva prin acesta "analiza" a salinitatii mediului, rechinii din anumite specii îsi ritmeaza migratiile anuale ? E o întrebare ce-si asteapta raspuns.

Ce pare a fi sigur e faptul ca atît rechinii cît si calcanul folosesc informatiile ce le ofera "detectorii lui Lorenzini" cu privire la diferentele de potential electric ale apelor marine, pentru a se orienta fara gres în mediul lor natural. Prin asemnea mijloace rechinii izbutesc sa repereze acele biotipuri prielnice în care se complac.

Capacitatea rechinilor de a recepta cîmpuri electrice de mica intensitate a fost erificata experimental, rezultatele obtinute fiind deosebit de interesante. Dupa ce 2 electrozi, bine camuflati cu nisip si pietris, au fost montati pe fundul unui bazin, au fost introdusi în acvariu mai multi rechini. Hrana lise oferea invariabil în apropierea punctului unde fusesera instalati electrozii, prin care de fiacare data se scurgea o doza mica de electricitate, 40 de microvolti. Rechinii n-au manifestat vizibil ca recepteaza cîmpul electric artificial. Îsi sfîsiau multumiti prada si apoi, satui, se departau de sursa.

Dupa un timp, nu li s-a mai oferit portia de hrana, în schimb au continuat descarcarile electrice. Rechinii s-au îmbulzit însa zadarnic în jurul sursei de energie. Dupa o îndelungata asteptare, s-au napustit asupra electrozilor si i-au muscat cu nespusa îndîrjire. Pradatorii fusesera, asadar, sensibilizati de descarcarile electrice. Se crease un reflex conditionat, constatare de la care s-a pornit ulterior în cercetarile initiate pentru a se determina daca, prin asemenea mijloace, nu pot fi îndepartati rechinii din anumite zone costiere.