Meniu principal:
Superlative > Animale
Este o legatura strānsa īntre ursul polar si ursul Kodiak, o subspecie a ursului brun gasit doar īn Alaska. Ursul polar cantareste in greutate īntre 300 si 600 kg si are 2-3 metri lungime. Ei locuiesc īn partea de nord a Canadei, Alaska (Statele Unite ale Americii), Groenlanda, Norvegia si Rusia, si din pacate, ca si multe alte animale maiestuoasa, au o stare de conservare IUCN VULNERABILA. Dieta lor consta īn principal din foci Arctice, care este si motivul de ce pierd in clasament in fata ursului Kodiak in cursa pentru cel mai mare carnivor terestru.
Ursul Kodiak are resedinta pe arhipelagul Kodiak din Alaska. Acesta este clasificat ca un punct de vedere tehnic ca subspecie de urs brun, care au numele de Ursus arctos horribilis, dar īn onoarea cercetatorului rus care a descoperit acesta subspecie unica, ursul Kodiak are o eticheta mult mai respectabila: Ursus arctos middendorffi. Ursul Kodiak cāntareste īntre 450 si 550 kg. Statutul lor de conservare este IUCN. Interesant, exista unele asemanari genetice īntre ursul Kodiak si ialti ursi bruni din estul Rusiei. Ursul Kodiak este cel mai mare carnivor terestru din lume si se alimenteaza pe rāu īn principal cu somon, afine de munte, si ramasite animale.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cele mai periculoase animale de pe Pamant - Documentar National Geographic




---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungānd pāna la 300-600 kg la masculi si 150-300 kg la femele, īnaltimea la 1,8 m si lungimea la 3 m. Are o blana de culoare alba. Ghearele mari si puternice sunt capabile sa doboare adversarii naturali. Are un strat de grasime sub piele, care īl ajuta sa se protejeze īmpotriva frigului, aceasta caracteristica fiind īntālnita si la alte animale din tundra. Este un īnotator excelent. Corpul acestora este asemanator cu cel al unui urs maro. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferinta de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinii sunt mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascutiti, gātul mai puternic. Au buze extensibile adica nu sunt atasate de gingii si pot culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30 de km departare. Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat. Culoarea blanii este albul, dar poate fi galbuie sau gri īn timpul verii. Īnsa explicatia stiintifica a culorii lor este ca firele de par, incolore, sunt goale īn interior ca fibrele optice si conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagra, unde sunt absorbite. Este foarte calduroasa, iar temperatura corpului ramāne neschimbata atunci cānd este foarte frig. Sistemul lor de īncalzire este foarte eficient (īn parul blanii se gasesc canalicule microscopice pline cu aer care asigura o izolare termica excelenta) si de aceea uneori se tavalesc prin zapada pentru a se racori. Labele din fata sunt folosite pentru īnot fiind mari si membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au rol de cārma. Prezinta gheare neretractibile. Picioarele sunt mai mari decāt la ceilalti ursi (22 de cm latime) si au par pe talpi si ventuze pentru a le conferi stabilitate pe gheasa. Pe uscat nu alearga atāt de repede ca rudele sale. Īn apa atinge 10 km/h vāslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate sa stea pāna la 5 minute. Precum oamenii se deplaseaza atingānd solul cu calcāiele, dar si cu talpa si pot adopta o pozitie bipeda ceea ce īi avantajeaza atunci cānd trebuie sa observe pericolele, sa caute hrana sau sa lupte. Inaltimea unui urs polar este de 1,6 m. Adultii cantaresc intre 300 si 600 kg. Pot ajunge la o lungime de 2,5 m. Femelele sunt mai mici cāntarind 150-300 kg si avānd 1,8-2 m lungime.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ursul polar este raspāndit īn tinutul artic. Ursul polar se īntālneste īn mediul polar arctic si anume apele Oceanului Arctic, dar si uscatul īnconjurator. Polul Nord poate fi considerat tundra si taiga (Oimiakon si Verhoiansk) si nu climat polar datorita limitei climatice de iarna mai joase cu 10oC decāt īn Antarctica. Temperatura aici este cuprinsa īntre -20oC si -40oC, iar vara ajungānd la peste 0oC. Precipitatiile sunt īn jur de 100-300 mm/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea ghetii. Ziua dureaza 5 luni, iar ultima luna este semiīntuneric. Īn sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepa polara (tufe mici, muschi, lichieni, ierburi). Aceasta atrage ursii polari. Dar locul preferat de ursii polari este calota glaciara din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine.
Īn apa oceanica viata este mai abundenta decāt pe continent. Aici gasesc usor hrana constānd īn foci. Ei calatoresc spre nord sau spre sud 1 000 km cānd calota glaciara īncepe sa se topeasca īn cautarea hranei.
Supravietuirea acetuia este pusa īn pericol dupa cum au anuntat oamenii de stiinta de catre īncalzirea globala. Deja calotele glaciare au īnceput sa se topeasca, gheata este mai putina cu aproape 50% decāt acum 60 de ani. Una dintre solutiile propuse a fost transportarea apei īn aceste zone si transformarea ei īn gheta. Este un animal protejat prin lege, tari precum Norvegia, Canada, Danemarca au interzis vānarea acestora din 1960.
Ursul polar este aproape īn īntregime carnivor, consumānd īn special pui de foca, precum si diferite cetacee si pinipede. Īn principal vāneaza lānga malul marii, pe calotele de gheata de pe insulele arctice. Ursul polar este un puternic vānator de foci (Pusa hispida). Este cel mai mare carnivor dintre toate speciile de ursi, dar si cel mai perseverent si rabdator. Are un plan de atac excelent: se asaza lānga o copca ore in sir asteptānd ca focile sa iasa. O lovitura puternica īi aduce ursului o masa gustoasa, iar focii īi aduce, din pacate, o moarte rapida.
Primavara este anotimpul cānd acestia īsi cauta perechea si poate parcuge zeci de kilometri pentru a gasi o ursoaica fara pui. Perioada de īmperechere este din martie pāna īn iunie. Gestatia dureaza 195-265 zile. Femela īncepe construc?ia adapostului pentru pui īncepand cu luna octombrie. Ea sapa un gang lung de cātiva metri continuat cu o pestera adānca de 2 metri, lasānd si o iesire spre sud pentru a nu fi īnfundate cu zapada de viscolele din nord. Femelele nasc īn medie doi pui. Puii sunt nascuti cu ochii īnchisi si au o blana deasa. Ei cāntaresc aproape 600 de grame. Ursoaica va petrece 10 zile īn apropierea vizuinii pentru ca puii sa se adapteze la clima rece. īn aprilie vin īn contact cu clima si mediul. Bārlogul este loc de adapost pentru ei deoarece temperatura poate atinge +20oC. Puii ramān cu mama 2 sau 3 ani. Ei ajung la maturitatea sexuala la 5-6 ani. Rata mortalitatii la pui este estimata ca fiind cuprinsa īntre 10-30%.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------