Meniu principal:
Superlative > Geografice > Insule
Insula Bouvet (Bouvetoya), cea mai izolata insula din lume, este situata īn S Oc. Atlantic, la 54° 26“ lat. S si 3° 24“ long. E (2 500 km SV de Capul Bunei Sperante = Cape Hopes Advance si 2 000 km E de arh. Sandwich de Sud = South Sandwich); suprafata - 58,5 km2 dupa surse norvegiene, 68 km2 dupa alte surse, fara locuitori permanenti.
Insula Bouvet a fost descoperita la 1 ianuarie 1739 de francezul Jean-Baptiste-Francois Bouvet de Lozier, pornit īn cautarea continentului sudic. Vizitata de Lindsay (1808), Norris (1825) si expeditia germana de pe vasul "Valdivia"(1898), care īi stabileste , ins. B. este ocupata la 1 decembrie 1927 de Norvegia. Transformata īntr-o-baza a flotei baleniere, devine oficial dependenta norvegiana īn 1930.
Insula vulcanica, proeminenta a dorsalei submarine afro-antarctice, cu alt. max. de 939m, B. este acoperita aproape permanent de zapada si gheata (mai libere sīnt tarmurile de V si E); doi ghetari coboara spre N si S pāna īn apele oceanului, cel din S formānd si o bariera īnalta de 120m. Vegetatia este reprezentata de muschi si licheni, iar fauna de un numar restrāns de foci.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Insula Bouvet ocupa o suprafata de 49 km2, din care 93% este acoperita de gheata; Linia de coasta, abrupta si īnalta, are o lungime de 29,6 km.
Insula Bouvet este una din cele mai izolate locatii din lume. Cel mai apropiat punct de uscat este tara Reginei Maud din Antarctica, aflata la peste 1.600 km spre sud.
Cel mai īnalt vārf de pe insula este vārful Olav (Olavtoppen īn norvegiana) cu o īnaltime de 780 m deasupra nivelului marii.
Pe coasta vestica a insulei a aparut cāndva īntre 1955 si 1958, īn urma unei alunecari de teren, o platforma vulcanica noua, botezata Nyrųysa, pe care au īnceput sa cuibareasca diverse pasari marine, cum ar fi petrelii giganti, Macronectes Halli.
Datorita climatului aspru si terenului acoperit īn cea mai mare parte de gheata, vegetatia este limitata la licheni si muschi, lipsind plantele superioare, astfel ca insula Bouvet poate fi considerata ca apartinānd zonei botanice antarctice.
Fauna este limitata la foci, pasari de mare si pinguini.
Insula Bouvet a fost descoperita la 1 ianuarie 1739 de catre exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier care comanda vasele Aigle si Marie. El si-a numit descoperirea "Capul Circoncision".
Īn 1772, James Cook, trimis sa verifice daca "Capul Circoncision" este o insula sau parte a unui continent, nu a reusit sa-l gaseasca la coordonatele indicate de Bouvet, deoarece acesta indicase coordonate gresite.
Insula a fost din nou zarita īn 1808, de catre James Lindsay, capitanul balenierei Snow Swan. El nu a debarcat, īnsa a determinat pentru prima data cu precizie coordonatele insulei. Dupa aceea, insula a fost numita pentru un timp "insula Lindsay".
Benjamin Morrell, capitanul vasului "Wasp", a fost primul care a debarcat pe insula Bouvet, īn decembrie 1822, pentru a vāna foci.
Īn 10 decembrie 1825, George Norris, comandānd balenierele Sprightly si Lively a debarcat pe insula, botezānd-o insula Liverpool si proclamānd-o posesiune britanica. El a descoperit si o alta insula, numita de el insula Thompson, situata la cca. 70 km nord-nordest de insula Bouvet, care īnsa nu a mai putut fi gasita īn secolul al XX-lea.
Īn 1927, sub conducerea lui Lars Christensen, echipajul navei norvegiene "Norvegia" a petrecut o luna pe insula, si a folosit aceasta sedere pentru a justifica revendicarea insulei, pe care a botezat-o insula Bouvet, pentru Norvegia.
Insula Bouvet a devenit teritoriu norvegian prin decret regal din 23 ianuarie 1928, Regatul Unit renuntānd la pretentiile sale asupra insulei.
Īn 1971, insula Bouvet a fost desemnata rezervatie naturala. Īn 1977 a fost instalata o statie meteorologica automata, iar īn 1994 a fost construita si o statie de cercetare. Aceasta din urma a fost īnsa distrusa īn 2007, la 19 octombrie 2007 Institutul Norvegian de Cercetari Polare anuntānd ca statia nu mai apare pe fotografiile din satelit.
Acest text preluat de pe Wikipedia este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire īn conditii identice
Submeniu: