Curiozitati

Cercul de Foc al Pacificului ( Ring of Fire = Cercul de Foc), este cea mai întinsa si activa zona vulcanica. Concentreaza 62% din toti vulcanii activi existenti în prezent (peste 350 din cei 600 vulcani activi); doua treimi din acestia se afla în arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul pe tarmurile pacifice ale celor doua Americi. Fosele care marginesc Pacificul sînt active din punct de vedere seismic, fapt care determina producerea a numeroase cutremure, care, asociate vulcanismului activ, justifica denumirea de centura de foc sau cercul de foc data de specialisti acestei zone. Din cele o suta de cutremure de mare magnitudine care au avut loc în prima jumatate a sec. al XX-lea, 75 s-au produs în aceasta zona.

Placile tectonice ale Pamântului

Inelul este întrerupt numai de-a lunful coastei vestice a S.U.A. si Canadei, unde nu apare nici o fosa si unde se product rareori cutremure; dar, în S tarmului pacific al S.U.A. , se afla cea mai lunga zona de fractura oceanica, Mendocino (lunga de peste 3 000 km), care se continua pe uscat cu una dintre cele mai mare falii terestre - San Andreas (din California). De-a lungul centurii de foc au loc deplasari submarine care provoaca tsunami - valuri oceanice devastatoare care invadeaza coastele pacifice.

Printre vulcanii din cercul de foc se înscriu : Asama, cel mai activ dintre cei 57 vulcani japonezi aflati în activitate, Bromo, Tambora si Perbuatan, cei mai distrugatori dintre cei peste 100 de vulcani activi din arhipelagul indonezian, Kliucevski (Kl'ucevskaja Sopka) în Pen. Kamceatka, Katmai în Alaska, Mauna Loa si Kilauea în arh. Hawaii, Taal în arh. Filipinelor si cei din Noua Zeelanda.

Dintre cutremurele catastrofale din centura de foc amintim pe cele din cîmpia japoneza Kanto, din septembrie 1923, din insula filipineza Mindanao (aprilie 1955), cele din Peru din noiembrie 1946, ianuarie 1962, mai 1970, din California (San Francisco, 1906).

ALEUTINE. Arhipelag, vulcanic, apartinînd S.U.A. , situat în nordul Oceanului Pacific. Este format din 100 de insule si 2 500 insulite, ce se întinde între Peninsula Kamceatka si Peninsula Alaska, pe o lungime de 1 740 km, însumând o suprafata totala de 37 800 km2. Cele mai importante insule ale arhipelagului sînt Nunivak - 694 km2, Unimak - 690 km2, unde se gaseste vulcanul Shishaldin care cu cei 2 769 m este cel mai înalt vîrf din arhipelag, din alaska - 425 km2. În multe insule, prin faliile adînci ce brazdeaza relieful ies aburi calzi din adîncul pamîntului. Iarna, a tarmul oceanului se vad mii de foci ce stau pe stînci si se încalzesc la acesti aburi. Din cauza intensei activitati vulcanice subterane, arhipelagul este într-o continua transformare a conturului se reliefului sau. Multe zile din au sînt învaluite în ceata care ia nastere acolo unde se unesc apele înghetate ce vin dinspre Oceanul Artic prin strîmtoarea Bering, cu cele mai calde ale Curentului Alaska din Oceanul Pacific. Într-un an insula Unimak este acoperita cu ceata peste 1 600 de ore.
Numele acestui arhipelag vine de la cuvîntul Aliut, care în vorbirea ciukcilor însemna "insular".

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------