Curiozitati

Pierre Saint-Martin pestera cea mai adînca (1 332m între nivelul de baza si plafon) si cu cel mai adînc aven (700m), situata în SV Frantei, la granita cu Spania, în Pirineii Occidentali, la NV de vf. Pic d'Anie. Pestera a fost explorata începînd cu anul 1908, iar avenul în timpul expeditiilor conduse de fizicianul Max Cosyns (în perioada 1934-1952) si inginerul Robert Lévi (1953). Adîncimea sa reala a fost "cucerita" treptat : 737m în iulie 1953, 1 171m în august 1956 si 1 332m în august 1975. Avenul se numeste Gouffre Lépineux, dupa numele unuia dintre însotitorii fizicianului Cosyns.

A fost explorata de Eugene Fournier si Edouard-Alfred Martel la sfârsitul secolului al XIX-lea. Zona a devenit celebra cu descoperirea primei intrari în pestera, în 1950, de catre George Lepine.

În 1951, verticala de 320 de metri, cea mai mare din lume la momentul respectiv, este coborâta de George Lepine, Loubens Marcel si Tazieff Harun, în timpul unei expeditii conduse de fizicianul Max Cosyns.

În 1952, o expeditie de magnitudine mare, la care participa Harun Tazieff, se transforma în tragedie: o clema de cablu este desurubata si Marcel Loubens cade de la 15 metri în timpul ascensiunii sale si moare. Corpul este îngropat acolo, si va fi adus la suprafata doar 2 ani mai târziu. Drama este retransmisa de catre presa mondiala si va fi narata de catre Tazieff în cartea sa. O placa în partea de jos a pesterii comemoreaza tragedia. Epitaful lui Marcel Loubens va fi inscrip?ionat de Jacques Labeyrie, membru al echipei care a încercat totul pentru a-l salva pe Loubens.

În 1953, imensa sala Verna (255 × 245 × 180 m), a fost descoperita de catre speologii din Lyon. Compania EDF în 1956 a început un tunel pentru a ajunge la aceasta camera, în scopul de a efectua o captura hidraulica, proiectul a fost abandonat la momentul respectiv, apoi reluat în 2006.

În 1966 a fost înfiintata Asociatia pentru Cercetare Internationala de Speologie Pierre Saint-Martin, în scopul de a coordona diferitele cercetari.

În 2006, a fost reluata constructia unui stavilar. Acesta a fost început în 1950, atunci proiectul a fost abandonat din cauza râului subteran care nu a furnizat un debit adecvat.

Proiectul a fost preluat de SHEM (Hydro Electric Company din Sud, o fosta filiala a SNCF, astazi Grupul SUEZ). O priza de apa a fost construita în amonte de Sala Verna. Noul proiect urmareste, de asemenea, scopul de a pregati situl pentru o deschidere posibila pentru public.

Acest baraj hidroelectric subteran de la Verna la Sainte Engrâce (Pyrénées-Atlantiques), cu o capacitate de 4 megawati a fost pus în functiune la 02 aprilie 2008.

Pestera Pierre Saint-Martin era considerata în 1978 cea mai adânca pestera din lume (1332 m) si pestera cu cel mai adânc aven din lume. (700 m).